romanintaramea

Archive for Noiembrie 2011

Pe francezi i-a apucat un ” umor deosebit” în ultima perioadă. Prima oară ne-au spus că suntem cerșetori și țigani, a doua oară ne-au spus că suntem cerșetori, a treia oară ne-au spus că suntem cerșetori. Reacția noastră: aproape inexistentă!

Acum vreo 5-6 ani, francezii ne țineau lecții de moralitate despre ce înseamnă integrarea romilor și despre ce politici impotriva discriminărilor ar trebui să aplicăm noi. Când au ajuns romii la ei, s-au apucat de repatrieri în masă, au interzis cerșitul prin Paris iar prostituatele lor se plângeau că nu mai au loc de românce și de bulgăroaice.

 Păi, dacă erați moraliști acum 5 ani, de ce nu sunteți capabili să integrați voi ce noi n-am putut? Sau e mai simplu să faci o glumă la tv între 2 expulzări?

Anunțuri

Libertatea ta se termină acolo unde începe libertatea mea și invers!

A devenit o modă prin  ”târgul românesc” să arunci cu noroi în ce fac sau ce spun ceilalți. Nu contează dacă ceilalți au intenții bune sau dacă fac gafe monumentale: aruncăm cu noroi ca și cum cineva ne-ar fi dat dreptul ăsta. Ei bine, nu ni l-a dat nimeni.

Am ajuns să cred că suntem genetic structurați să fim mereu Gică Contra, să aruncăm cu noroi în ceilalți, să jignim oameni pe care nu-i cunoaștem, să  judecăm fără să ne pese de cine sunt ei cu adevărat.

Nu mai acceptăm greșeli, întrebări, opinii. Și, cu toate astea, strigăm în gura mare că noi susținem democrația, că suntem liberi. Eu mă întreb cum de mai suntem liberi dacă dreptul de a-ți exprima ideile e  cel mai criticat la tv, pe net. Eu rămân mută citind comentariile jignitoare care apar pe diferite platforme la adresa unor texte care nu fac altceva decât să exprime niște opinii perfect decente, logice și de actualitate. Mai mult, textele astea aparțin unor oameni care au libertatea de a-și expune părerile chiar dacă ele nu corespund cu ale altora. În plus, nu te obligă nimeni să asculți anumite păreri sau să le citești dacă nu ești de acord cu ele.

Așa cum tu consideri că trăiești într-o țară liberă și ai dreptul să înjuri pe stradă, la TV, pe internet, așa consider și eu că trăiesc într-o țară liberă și am dreptul să nu ascult/citesc/accept acest noroi, aceste mizerii.

Sursa foto: de aici.

Dacă ești din București și trebuie să folosești autobuzul pentru a te deplasa în diverse zone ale orașului ar fi bine totuși să ții cont de cele ce urmează:

–> autobuzul se așteaptă pe trotuar și nu pe stradă;

–> astepti la o oarecare distanță de uși până ele se deschid;

–> nu urci până nu au coborât toți cei care doreau să coboare, e simplu: ”întâi se iese, apoi se intră”;

–> dacă autobuzul e extrem de aglomerat si oamenii înghesuiți ca niște sardele, niciodată să nu țipi: ”da’ împingeți doamnă/domnule mai în față că e loc. hai, avansați pe culoar!”. De ce? E simplu, nu mai e loc! Iar tu trebuie să aștepți URMĂTORUL autobuz;

–> niciodată nu te urci cu shaorma în autobuz; Ai cumpărat-o deja? Mănânc-o! Autobuzele circulă până noaptea târzior!

A, și ar fi frumos să-ți cumperi bilet/să-ți faci card/să-ți faci abonament! Zic!

Sursa foto de aici.

Atunci când hotărăști să te lași de fumat după aproape 5 ani și starea de sănătate nu îți permite nici măcar să stai în fumul de țigară te trezești într-o categorie ciudată.

Îți dai seama că nu cunoști niciun loc exclusiv pentru nefumători în care prețurile să fie decente sau măcar să nu miroasă a mâncare. Mai grav de atât, îți dai seama că nici nu ai prea mulți prieteni nefumători sau că e imposibil să ieși cu prietenii sau colegii undeva pentru că viciul îi strigă de măcar 3 ori pe oră.

Așa că te trezești un soi de omuleț bolnav care habar nu are ce se întâmplă cu el, diminețile devin din ce în ce mai greu de suportat fără cafea și fără nicotină. Apa plată e deja un lichid care te ajută să nu te îneci cu pâinea prăjită și cu orezul cu legume fierte, fără vreun gust deosebit.

Lipsești de la discuțiile interesante de la țigară, nu mai ești la curent cu ultimele bârfe și nici nu poți să intri în vorbă cu vreun tip drăguț cerându-i o brichetă, la fel cum nici nu poți să te extragi din discuții cretine pe motiv că mergi la o țigară. Și cel mai tare mă scoate din sărite sunetul acidului de la Cola și mirosul de cafea și…și…și.

sursa: de aici și de aici

Etichete: , ,

Trăiesc într-o țară ghidată după zicala că ”Bătaia e ruptă din rai” și după ideea că e o rușine să te revolți împotriva bărbatului de lângă tine care te-a lovit sau jignit. Femeile agresate de către soți/iubiți/concubini sunt sfătuite să tacă și să îndure, sunt amenințate, intimidate și șantajate.

Fiecare dintre noi cunoaște cel puțin un caz de acest fel. Important e să spunem STOP! Pe 25 noiembrie intre orele 16.00 si 18.00, în fața Palatului Parlamentului vă așteaptă reprezentantele Centrului Filia! Important ar fi să fim acolo însă orice schimbare pe care o putem produce în mentalitatea celor din jur contează, face diferențe, salvează vieți.

Protestul își propune să obțină:

Ordin de protectie.
Ordin de restrictie.
Adaposturi bugetate.

Organizatorii atrag atenția că:

Violenta nu se intampla rar si doar in situatii de stres exceptional.
Violenta nu afecteaza doar femeile din mediul rural.
Violenta nu afecteaza doar femeile cu un nivel scazut al educatiei.

DE CE?

Pentru ca femeile sunt batute.
Pentru ca femeile sunt omorate.
Pentru ca sunt prea putine adaposturi.
Pentru ca agresorii raman in casa, iar victimele raman pe strazi.
Pentru ca Statul nu actioneaza suficient pentru protejarea victimelor.
Pentru ca Statul nu actioneaza suficient pentru pedepsirea agresorilor.

”La țara mea mă doare suficiența….” , spunea Oana Pellea într-o înșiruire de ”dureri”. Și eu simt la fel față de suficiența asta care se transformă în fiecare zi în răutate, mârlănie, ipocrizie.

Nu cred că trebuie să fi crescut într-o familie cu 10 copii ca să ai acea calitate numită generozitate, nu cred că ești capitalist dacă păstrezi doar pentru tine ceea ce ai.

Eu cred că împlinirea vine după momentul în care ai dat ceva din cunoștiințele tale, după ce ai făcut o donație (fie ea și de 1 leu), după ce ai zâmbit chiar dacă erai nervos, bolnav sau supărat. E evident că nu putem face numai lucruri minunate, căci n-am mai fi oameni, nu putem să răspundem mereu cu bunătate oricui în orice context dar n-am să înțeleg niciodată răutatea gratuită.

Nu pot să-i înțeleg pe aceia care cred că informațiile pe care le-au dobândit mergând la un curs, citind o carte sunt doar ale lor și refuză să le dea mai departe. Mi se pare fără folos să ai informații despre orice dacă nu ești capabil să dai înapoi în societate din ceea ce tu ai deja. Plus că, mulți dintre cei cărora refuzi să le dai o informație oricum vor afla respectivele informații la un moment dat.

Oamenii ăștia plini de ei, suficienți, și care n-au generozitatea de a da mai departe mi se par precum un măr cu un vierme înăutru.

Sursa foto de aici

La Tv sunt ”n” campanii care ne îndeamnă să dăm SMS-ul salvator pentru a ajuta niște copii, pentru a-i ajuta să aibă acces la educație. După ani buni în care salutam campaniile astea și mă mișcau profund am ajuns la stadiul la care le privesc doar pentru materialul pe care mi-l oferă, din curiozitate, rămân blocată pe mesaj preț de câteva secunde, mă revolt apoi câteva zile dar atât.

Nu mai cred că aceste campanii (extraordinare la bază) vor putea schimba ceva într-o țară care se preface că scoate elevi deștepți când ei sunt doar niște ”foști elevi”, chinuiți de orele prea lungi și pauzele prea scurte, de profesori (procentual vorbind, mulți) incompetenți sau poate prea buni pentru materialul uman ce-l au în față.

!Nu mai cred că aceste campanii vor reuși să o convingă pe tanti Florica din comuna X, de unde se agață harta-n cui, că ai ei copilași mai tre’ să meargă și la școală! Nu vor reuși campaniile astea să îi convingă pe părinții alcoolici că ai lor copii trebuie să învețe.

De câte ori văd o campanie de genul ăsta îmi vin în minte câteva flashuri cu familiile de la țară care au câte 4-5-8 copii, cu părinți alcoolici, violenți, cu familii sărace care locuiesc în case murdare, cu guvernanții noștrii din orice partid politic care au strigat în campanie sus și tare: Reformă în Educație!, fără ca măcar să știe ce presupune ea, fără ca măcar să facă vreun pas spre asta. Niciunul dintre ei nu e mai puțin vinovat.

O țară fără investiție în educație e o țară care o să moară! (Dacă nu cumva a murit deja și ne privește din rai zâmbind cu blândețe).

Se bat toți la TV pe doctrine, idei fundamentale și alte chestiuni pe care le înțelegi doar dacă ești tâmpit pentru că orice om logic se pierde în ”logica lor”. Ei cică sunt conducătorii noștrii, ăia pe care destinul i-a lăsat să învețe… nimic.

PS. Cărțile-s ferestre-n ziduri!

Sursa foto: de aici


Categorii

Noiembrie 2011
L M M M V S D
    Dec »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930